Conţinut
Modul în care oamenii interacționează și își desfășoară activitatea zilnică se bazează adesea pe accesul social și pe relațiile cu ceilalți din comunități. Aceste dinamici se dezvoltă în funcție de ușurința, frecvența sau modul în care au loc aceste interacțiuni. O modalitate de examinare a acestor teme este prin concepte precum așezările dispersate, care servesc ca o categorie de cercetare privind formele sociale, locația spațială și cultura.
Identificare
Așezarea dispersată este un termen folosit pentru a descrie poziționarea relativă sau compoziția unui colectiv de ființe umane. De exemplu, se poate referi la modul în care membrii apropiați ai unui grup locuiesc spațial în raport cu alte unități familiale sau sociale. O modalitate de a înțelege problema este de a lua în considerare conceptul de densitate a populației sau câte persoane pot fi situate într-o anumită zonă, cum ar fi un kilometru pătrat. Cu toate acestea, dispersia așezărilor nu este doar o formă de evaluare orientată numeric, ci este concepută pentru a studia alte probleme sociologice, antropologice sau istorice.
Comparații
Așezarea dispersată nu este un concept izolat, dar este adesea folosit în comparație cu așezările grupate sau nucleate. Acestea din urmă reprezintă domenii în care membrii societății tind să fie mai concentrați. Standurile dispersate sunt date unei dispersii mai mari, grupuri mai mici sau grupări incoerente. Una dintre principalele probleme legate de utilizarea unor termeni ca aceștia este că nu există o definiție dificilă și rapidă pentru aceștia. De exemplu, o sursă poate considera că o așezare împrăștiată nu conține mai mult de douăzeci de oameni, în timp ce o altă abordare a desemnării prin izolare socială. Definițiile, precum și metodele pentru a le ajunge, pot fi destul de diferite.
Distribuție globală
Categoria așezărilor împrăștiate este frecvent utilizată pentru a se referi la populațiile rurale, spre deosebire de contextele urbane și suburbane. Deși nu exclusiv, aceste așezări sunt observate în multe regiuni din lumea în curs de dezvoltare, cu scopul de a studia compoziția lor, accesul la resurse și structurile sociale. Poate fi folosit și pentru a studia subiecte, cum ar fi migrația. În multe societăți rurale, eforturile pe scară largă și schimbările în populație au loc la momentul recoltării, ducând la intrarea lucrătorilor migranți. Potrivit lui R.B.Mandal, aproape 40% dintre persoanele care locuiesc în America Latină sunt descrise ca trăind în așezări rurale împrăștiate.
Considerații
Câțiva factori sunt implicați în studiul modelelor de așezare și a modului în care sunt organizate. Locațiile obișnuite sau punctele de întâlnire, cum ar fi piețele, sunt adesea importante. Alți factori se referă la geografie, logistică rutieră și transport, precum și elemente socio-culturale - structura familială, religie și sociabilitate - și modalitățile de construire a caselor tradiționale sau așezărilor. Alte structuri de clasă și idealuri demografice intră, de asemenea, în joc în unele cazuri.
