Conţinut
Literatura în sine este o formă de artă. Cuvintele alese cu grijă pictează imagini pe o pagină pentru teatrul mental. De multe ori a influențat artiști mai orientați vizual pentru a crea obiecte tangibile bazate pe imagini mentale. Aceasta nu numai că creează o piesă de artă mai complet realizată, ci permite, de asemenea, acestor artiști să producă conținut pe baza propriilor interpretări. Această bogăție creativă de materiale a continuat să inspire cineastii și artiștii moderni care au acum tehnologia pentru a ajuta la aducerea la viață a acestor pagini.
Tragedia greacă
Literatura s-a căsătorit cu artele vizuale din Grecia antică, unde scriitorii își puteau vedea cuvintele dând viață prin amabilitatea tragediilor grecești efectuate până cel puțin în secolul al VI-lea î.Hr. Nu toată lumea era mulțumită de această formă de artă specială. Filosoful Platon considera viața ca o imitație a realității adevărate și, de asemenea, a ridiculizat arta ca fiind o imitație a imitației, o manipulare emoțională care a luat focul rațiunii. Această viziune era, în mod ironic, contrară propriei sale afinități pentru povestiri. Aristotel a răspuns la aceasta scriind „Poetică”, o carte care a devenit inevitabil o „biblie” virtuală pentru mulți scriitori de mai târziu care au căutat să-și aducă cuvintele la viață, fie pe pagină, fie pe scenă.
Renasterea
Biblia este plină de personaje interesante și defecte și teme universale dinamice, în special bătălia binelui împotriva răului. Ea a inspirat artele vizuale timp de secole, cu o influență semnificativă asupra artei create în timpul Renașterii. Această eră a început în Italia în secolul al XIV-lea și a durat sute de ani. Această „renaștere” a explorat teme bazate pe antichitate, în principal din Biblie. Pictura și sculpturile unor artiști precum Leonardo da Vinci și Michelangelo au rezistat ca interpretări premiate ale unui text iubit.
Literatura ca artă vizuală
Deoarece literatura în sine este o artă, mai multe genuri de literatură sunt scrise special în scopuri vizuale. Acest lucru s-a întâmplat în Grecia antică, dar și în piese contemporane care descriu mici vinete ale vieții care ar putea fi interpretate pe o scenă mică în acte limitate. Scriitori precum Tennessee Williams, Arthur Miller și Neil Simon și-au perfecționat arta cu intenția de a-l servi mai ales ca model. Acest efort de colaborare necesită actori, regizori și scenografi pentru a da viață cuvintelor scrise.
Imagini în mișcare
Pe măsură ce tehnologia a evoluat, realizatorii au reușit să ia cuvântul scris deasupra unei crestături cu imagini mai realizate pe deplin, inclusiv mișcare, sunet și chiar efecte speciale. O formă de artă literară adusă cinematografului poate fi un scenariu original, precum „Citizen Kane”, „Rocky” sau „Annie Hall”. Unele scenarii originale, precum „Războiul stelelor”, au generat o întreagă generație de cărți bazate pe lume și personaje create de George Lucas. Alte filme clasice au fost adaptate din piesele existente ale literaturii iubite, cu exemple notabile precum „Și vântul s-a dus”, „Vrăjitorul din Oz”, „Soarele este pentru toată lumea” și „Stăpânul inelelor”.