Conţinut
Filosoful german Karl Marx este considerat unul dintre cei mai influenți gânditori din toate timpurile. Marx a acționat în secolul al XIX-lea, o perioadă de mare răsturnare în țesătura socială și politică a Europei. El a scris într-un moment în care excesele noii Revoluții Industriale erau mai proeminente, iar ideile sale au revoluționat gândirea despre capitalism și relația cu afaceri, indivizi, state și mediu.
Materialism
Ideea motivantă din spatele filozofiei lui Marx a fost materialismul. Materialiștii cred că condițiile materiale ale lumii, precum structura economiei și distribuția bogăției, dau naștere unor idei precum cine „ar trebui” să conducă și „să merite” să câștige ceea ce câștigă. Această idee este contrară idealismului, care afirmă că ideile sunt cele care dau naștere realității materiale.
Explorare
Marx credea că pericolul real al capitalismului era exploatarea muncitorilor. De atunci, marxiștii au dezvoltat această teorie pentru a arăta cum capitalismul exploatează și planeta și resursele naturale. Potrivit lui Marx, capitaliștii exploatează muncitorii pentru mai puțin decât merită - munca excesivă a lucrătorului este cea care produce profiturile capitaliștilor. Această „surplus de muncă” este exploatată de capitalist, care îl obligă și pe muncitor la condiții de muncă necorespunzătoare și neloiale - lucru care a fost mult mai evident și mai grav în secolul al XIX-lea, perioadă în care Marx a scris.
Alienare
Marx credea că muncitorii erau înstrăinați în multe feluri. El a evidențiat patru elemente din care muncitorul este înstrăinat: produsul, actul de a produce, el însuși și ceilalți. Ideea principală din spatele înstrăinării este unul dintre efectele exploatării capitaliste a muncitorului; este ideea că muncitorul nu este capabil să trăiască așa cum ar trăi altfel în mod natural. Această înstrăinare este un fel de separare sau eliminare a ceea ce ar trebui să fie viața „natural”. Pentru Marx, capitalismul este o perversiune care îl separă pe om de ceea ce face și cum o face, precum și de modul în care ar fi „natural” ca ființă umană și de modul în care s-ar relaționa cu ceilalți.
Revoluţie
Marx credea că, în cele din urmă, muncitorii vor uni și vor răsturna clasa conducătoare capitalistă. El credea că structura burghezo-capitalistă dominantă va da naștere la o revoluție condusă de muncitori care va înlocui ordinea cu un sistem mai corect. Marx nu a numit exact acest „comunism”, iar statele „comuniste” care au apărut după Marx - Uniunea Sovietică, Coreea de Nord și Republica Populară Chineză - nu s-au asemănat cu ceea ce a susținut Marx. El a căutat o ordine radical democratică, bazată pe luarea deciziilor colective și partajarea mijloacelor de producție - adică pământul, munca și capitalul care intră în producție.
